Contextul adoptării legislației privind punctele compensatorii

• Ca urmare a numărului semnificativ de cereri formulate de cetățeni români în fața Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la întârzierile autorităților statului în soluționarea cererilor de restituire a proprietăților preluate abuziv de regimul comunist, la 12 octombrie 2010, CEDO a pronunțat, în cauza Maria Atanasiu și alții contra României, o hotărâre prin care statul român a fost obligat să ia măsurile necesare în vederea eficientizării mecanismului de restituire a proprietăților;
• Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de Guvernul României, prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, pentru a se conforma cu hotărârea CEDO menționată mai sus. În aplicarea legii au fost elaborate și norme metodologice, adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 401/2013, care oferă detalii suplimentare referitoare la anumite proceduri.

Modalitățile prin care persoanele vătămate pot fi despăgubite în baza noii legi

• Potrivit dispozițiilor legii, principala formă de reparație aflată la dispoziția persoanelor vătămate de naționalizări abuzive este restituirea „în natură” a bunului preluat abuziv de Statul Român, iar dacă restituirea bunului ca atare nu mai este posibilă, valoarea acestuia să fie evaluată, iar persoanei vătămate să-i fie acordate un număr de puncte de despăgubire;
• În ceea ce privește restituirea în natură, s-a prevăzut înființarea la nivelul fiecărei comune/oraș/municipiu a unei comisii locale care să efectueze inventarul terenurilor agricole și forestiere care ar putea face obiectul restituirii;
• Termenul până la care comisiile locale/județene de fond funciar trebuie să soluționeze cererile de restituire a fost prelungit succesiv prin Ordonanțe de Urgență: termenul inițial era 1 ianuarie 2016, fiind modificat ulterior pentru 1 ianuarie 2017 și 1 ianuarie 2018;
În situația în care nu este posibilă restituirea în natură a bunului preluat abuziv sau a unui bun echivalent, persoana îndreptățită la măsuri compensatorii va primi despăgubiri prin puncte compensatorii, un punct având valoarea de un leu.

Acordarea punctelor compensatorii

• Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor – entitate înființată prin Legea 165/2013, al cărei președinte este președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - emite, în cazul în care constată că persoana care a formulat cererea este îndreptățită la măsuri compensatorii, o decizie de compensare prin puncte în care se stabilește numărul de puncte care se acordă persoanei respective;
• Legea 165/2013 oferă două alternative de valorificare a punctelor: fie se pot utiliza pentru cumpararea de imobile la licitație, fie se pot valorifica în numerar.

Utilizarea punctelor pentru achiziția de imobile

• În urma informațiilor transmise de la comisiile locale, Agenția Domeniilor Statului urmează să elaboreze și să publice pe pagina sa internet lista imobilelor care urmează să fie scoase la licitație în schimbul punctelor compensatorii;
• Termenul acordat Agenției Domeniilor Statului pentru elaborarea listei a fost prelungit succesiv, prin modificări ale legii, de la 1 iulie 2014 până la 1 august 2017;
• Momentan, pe pagina internet a ADS este disponibil un comunicat prin care anunță că motivul pentru care lista imobilelor nu a fost publicată încă este că Agenției nu i-a fost comunicată situaţia centralizatoare la nivelul judeţelor;
• Termenul inițial pentru începerea licitațiilor era 1 ianuarie 2016, insă acesta a fost prelungit prin Ordonanță de Urgență până la 1 ianuarie 2017 (având în vedere că termenul pentru întocmirea listelor a fost prelungit până la 1 august 2017, probabil că nici termenul de 1 ianuarie 2017 nu este unul realist);
• Potrivit Legii 165/2013, licitațiile urmează să aibă loc săptămânal, participarea la licitații fiind gratuită iar licitațiile desfășurându-se prin videoconferință;
• Persoanelor adjudecatare de imobile în cadrul licitaţiilor li se eliberează, în termen de 10 zile, un proces-verbal de adjudecare, care se transmite Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în vederea înscrierii în cartea funciară.

Valorificarea punctelor în numerar

• Începând cu 1 ianuarie 2017, deținătorii punctelor pot să opteze pentru valorificarea punctelor în numerar;
• Deși inițial valorificarea în numerar urma să se facă în 7 ani, în tranșe anuale de 14% din totalul punctelor deținute, potrivit ultimelor modificări ale legii valorificarea se va face în tranșe anuale de maxim 20% din totalul punctelor deținute, valoarea unui titlu de plată neputând fi mai mică de 20.000 lei;
• Sumele sunt prinse an de an in Bugetul de Stat astfel ca nu exista nicio garantie ca limita maxima (20% din total) va fi atinsa. Astfel, procesul se extinde pe minim 5 ani, insa realist, este probabil, pe mult mai multi.
• ANRP a început procedura de eliberare a titlurilor de plată, pe pagina internet a acesteia apărând lista documentelor necesare și modelul de cerere-tip;
• Sumele cuprinse în titlurile de plată se plătesc de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

Evoluție legislativă

• Comparativ cu mecanismele anterioare de despăgubire a persoanelor vătămate de preluări abuzive, mecanismul de compensare prin puncte pare a fi suferit modificări mai reduse ca amploare – deși unele termene au fost modificate ulterior adoptării legii, se pare că există o preocupare la nivel legislativ pentru implementarea mecanismului (de exemplu, există întârzieri legate de organizarea licitațiilor, însă plafoanele stabilite pentru valorificarea punctelor în numerar au fost majorate, astfel încât o persoană care optează doar pentru obținerea contravalorii în numerar ar putea obține suma integrală în 5 ani);
• CEDO a confirmat în 2014, în cauza Preda și alții contra României, că noul mecanism instituit prin Legea 165/2013 oferă în principiu un cadru efectiv şi accesibil, de natură să garanteze respectarea dreptului de proprietate în materia restituirii proprietăţilor într-o serie largă de situaţii;
• Prin aceeași decizie, CEDO a declarat că termenele instituite prin lege pot conduce la finalizarea procesului de restituire peste un număr mare de ani, dar că această situaţie excepţională este inerentă, având în vedere complexitatea factuală şi juridică ce priveşte chestiunea restituirii bunurilor naţionalizate.